5 idei de jocuri când zilele sunt plictisite
august 8, 2023Cum creăm propriile idei de jocuri în familie
septembrie 13, 2023
Jocul poate fi câmp de luptă. Pentru unii.
Jocul poate fi desfătare. Pentru alții.
Jocul poate fi doar un simplu joc.
Jocul poate fi momentul ideal pentru strategii.
Jocul poate fi echipă.
Jocul poate fi familie.
Jocul poate fi despre noi.
Jocul poate fi despre cei care îl joacă.
Jocul poate fi tot ce ne putem dori, pentru că avem flexibilitatea și puterea de a-l modela după bunul plac. Putem să avem propriile reguli. Putem să avem proprii pioni și propria tablă de joc. Putem să ne jucăm doar cu degetele. Putem să facem ce dorim în timpul jocului, atâta timp cât nu îi deranjăm pe cei care iau parte la el. Jocul în familie, jocurile pe mocheta din camera copilului vineri seara reprezintă prilejurile ideale în care familia se unește și petrece timp de calitate împreună.
Mai jos vă prezentăm câteva dintre beneficiile pe care le are jocul în dinamica și în spațiul familial.
1. Învinge teama
Când pierzi nu e ușor. Când câștigi poate e mai bine. Când ai multe întrebări, cine să răspundă la ele ? Când nu ești sigur, scazi 2 pași din cei 10 pe care i-ai făcut în față. Când nu știi ce să te joci e greu să alegi, pentru că nu te poți hotărî.
Chiar dacă nu pare, jocul poate pune, la început, bețe în roate și multe întrebări care se învârt în jurul aceluiași cerc. Cum să câștig mai repede ? Cum să fiu primul ?
În joc nu este despre a fi primul sau despre a câștiga. E despre tine în contextul jocului. Dacă nu câștigi, nu este problemă. Miza jocului nu este să câștigi, ci să înveți să te distrezi. Nu e ușor să pierzi, dar cine a zis că e obligatoriu să pierzi sau să câștigi într-un joc ? Într-un joc poți fi cine vrei să fii fără teamă. Teama nu ajută. Teama te blochează. Teama aduce mai multe întrebări decât este cazul.
Lasă teama deoparte, când vrei să te joci. Intră în joc și nu te mai gândi cum va fi sau despre ce e vorba. Jocul este despre tine și despre cum te raportezi la el în contextul în care te afli. Trăiește jocul așa cum decurge fără teama că vei fi ultimul sau că vei fi al treilea.
2. Testează răbdarea
Pionul nu stă în picioare. Tabla se dărămă la fiecare răsuflare. Piesele se împrăștie când te miști. Covorul deranjează întregul arsenal. Abia ai dat cu zarul și ai înaintat un pas. Mai sunt încă 4 jucători până urmezi tu. Nu sunt atenți la joc. Deja, clocotește în mintea copilului tău și a ta o oală sub presiune.
Situații de genul acesta sunt întâlnite, mai ales când membrii jocului trec de cifra 3. Nu e ușor să gestionezi un joc format din mai multe persoane, dar hai să privim partea plină a paharului. Îți poți testa răbdarea și felul în care vezi lucrurile. În joc, pot apărea tantrumuri, furii, obsesii de moment de genul (“De ce eu sunt mai în spate decât el?”), însă fac parte din procesul instaurării răbdării și din dinamica jocului. Răbdarea este o lecție care este mult mai ușor înțeleasă și învățată prin joc. Tu, părinte fiind, îți gestionezi propriile trăiri în contextul jocului și te raportezi direct la felul în care reacționează copilul la stimulii din jur. Copilul învață pragul de bază al răbdării sau treapta 1.
Jocul este o provocare în sine. O provocare despre fiecare dintre noi într-un context în care nu ne-am mai întâlnit. Testează răbdarea părintelui și a copilul în diferitele etape ale jocului. Când aștepți să dai cu zarul este despre răbdare. Când zarul îți oferă cifra dorită pentru a înainta mai mulți pași și trebuie să aștepți până la tura următoare este tot răbdare. Când dărâmi, din greșeală, ceilalți pioni, încercând să-l aranjezi pe al tău și e nevoie să-i așezi pe restul, e tot răbdare.
Răbdarea este precum platilina. Un element maleabil care poate fi folosit cu inteligență și iscusință, mai ales în context strategic.
3. Conectează
Când ne strângem cu toții pe mocheta colorată din camera copiilor sau în cerc pe covorul smotocit, ne conectăm. Ne adunăm. Ne reculegem. Ne vedem la față după zile în care doar ne-am asigurat că suntem bine, înainte de a primi veșnicul răspuns universal și de a păși rapid spre o nouă zi în haos și agitație.
Jocul ne aduce împreună. E unul dintre „lanțurile” care ne poate ține la un loc, timp îndelungat, fără să ne clintim. Este modalitatea prin care reușim să ne apropiem, să povestim mai mult, să râdem, să glumim, să ne prostim, să ne scamatorim, să fim noi, dincolo de rigorile și regulile scrise sau nescrise ale vieții. Ne aduce într-un spațiu liber în care putem fi cine dorim să fim și în care avem posibilitatea să ne exprimăm așa cum ne dorim fără să fim presați de judecată sau de priviri suspicioase.
Jocul oferă conexiune. Oferă legătura care nu se rupe dincolo de responsabilitățile zilnice care par să sape găuri adânci. Jocul este despre familie și prieteni. Despre cei în fața cărora ne putem destinde și ne putem amuza fără să fim umbriți.
4. Cunoașterea propriilor limite
Când tabla de joc este dărâmată neintenționat de un exces de bucurie care cuprinde ultimul pas spre comoară, e clar că jocul a luat sfârșit. Când fețe bosumflate rămân în urmă, e clar că zarul nu se comportă „frumos” cu toți jucătorii. Când nu ai strâns suficiente monede în cufăr, toți zic că nu e ziua ta norocoasă sau că azi este 13.
Când joci, jocul te pune în situații inconfortabile sau nefamiliare. Astfel, contextul ludic în care te afli te poate ajuta să-ți dai seama dacă deasupra ta fierbe un cazan cu pulbere pentru că nu ai mai adunat niciun bănuț în ultimele 3 ture sau dacă încă ești suficient de motivat să joci până la capăt, chiar dacă nu mai este nimic de adunat. Felul în care reacționezi prin intermediul anumitor situații apărute în timpul jocului vorbesc despre tine și reprezintă semnale ale modului în care comportamentul ți se ondulează în diferite contexte.
Poate dacă ai ridicat vocea neintenționat, când pionul ți s-a mișcat 2 mm de lângă locul cu pricina sau cineva se scobește în nas și pune mâna pe un pion, care într-un mod întâmplător, poate fi atins și de tine și te vezi reacționând precum vulcanul Etna în plină erupere, înseamnă că ceva acolo a fost zgândărit și merită mai multă atenție.
Jocul ne arată propriile limite. Ne pune în față o oglindă în care inițial nu o să ne recunoaștem. Nu o să ne regăsim și după câteva ture ne dăm seama că suntem noi, dar totuși alții. De aceea, jocul oferă posibilitatea expunerii și a unei noi experiențe chiar și în spațiului propriului cămin. Din acest motiv, copilul are nevoie de joc așa cum și tu ai nevoie de el. Să vă aflați propriile limite. Ce puteți duce, cum reacționați și cum gestionați momentele în care vă auziți ca dintr-un ecou că strigați la cel de lângă voi cu toate că vă aude nemaipomenit de bine fără să fie nevoie să ridicați vocea la peste 50 de decibeli. Jocul vorbește despre limitele personale și despre ce putem accepta și ce nu putem tolera. Este despre cum putem învăța să comunicăm asertiv cu cei din jur, fără să ne fie teamă că se vor supăra sau că nu vor înțelege.
5. Conceperea de strategii personale
“Aham, deci a mutat pionul acolo. În stânga nu mă duc. La dreapta ar mai putea fi o posibilitate. E un pic la risc. Hai sa vedem ce o sa iasă!”.
Cred că fiecare are în cap un scenariu, plan cu liniuțe sau bife care apar în timpul jocului. Mental, ne concepem strategii involuntar, știind că la final poate exista o miză și, anume, câștigul. Indiferent că primești o bomboană sau doar ai câștigat fictiv un cufăr cu bănuți galbeni, statutul de câștigător ocupă un loc clar în mintea fiecărui participant, într-o proporție mai mică sau mai mare. Competiția crește, iar în context ludic ne dăm seama de cât de strategici suntem și cum gândim lucrurile ca să fie bine pentru noi sau pentru echipa din care facem parte. Jocul ne arată, la nivel intrinsec, cât de organizate ne sunt ideile, cât de structurați ne sunt pașii și cum gestionăm strategiile celor din jur în raport cu pionul propriu.
6. Învățăm unii de la alții
„Uite, cum abia atinge pionul și parcă nici nu s-a mișcat!”; „Câtă răbdare are!”; „Ce intuiție. Impresionant!”. Poate auzi, uneori, o voce lăuntrică care vorbește asemenea. Care analizează cu rigurozitate tot ce fac cei din jur. Toți participanții care s-au adunat vineri seara pentru o partidă de joc pot reprezenta surse de inspirație și obiective de observare a comportamentului într-un mediu diferit. Pentru celălalt, fiecare dintre noi poate fi ceva ce și-ar dori celălalt să aibă, precum: precizie, răbdare, atenție, concentrare, spirit de joacă, curiozitate, deschidere, umor etc.
Nu refuzați jocurile de societate, turnul Jenga sau provocările celui mai înalt castel între prieteni. Poate reprezenta un prilej de destindere și de învățare reciprocă. Grupul se completează de la sine, odată ce intră în dinamica jocului.
7. Gestionează momentele dificile
Face ture de jumătate de oră în casă de bucurie. E primul lui joc câștigat. Mda, nu e ușor să-l vezi pe celălalt că piuie de bucurie, în timp ce tu încă te mustrezi pentru că ai ales să muți pionul 2 pași la dreapta în loc de 2 pași la stânga. Și doar ai stat și te-ai gândit, și ai calculat teoreme în minte.
În astfel de momente, fiecare dintre noi poate fi expus. Însă, copilul fiind încă în stadiu de creștere, dezvoltare și experimentare nu percepe poate cu răbdare și înțelegere momentele de bucurie ale victoriei. Jocul reprezintă un context ideal de încercare a tuturor pozițiilor pe care le poți ocupa în timpul lui (în funcție de specific), precum: câștigător, al doilea după câștigător, ultimul, arbitru, spectator, mim, magician, participant, membru de echipă, șef de grup etc. Prin joc se pot naște conflicte externe și interne. E bine de analizat, mai ales din perspectiva părintelui, felul în care reacționează copilul în astfel de momente și cum pot fi gestionate eficient pe viitor. Cadrul jocului în familie oferă timpul și spațiul flexibil de observare și de corectare a acelor reacții neintenționat apărute, dar manifestate vertiginos.
8. Conduce la surse noi de creativitate
Poate nu toți aveți posibilitatea și dorința de a achiziționa un joc Dixit, Activity, Saboteur și altele asemenea. Însă, cine spune că nu vă puteți crea noi jocuri pe care să le jucați în familie, folosindu-vă de propriile resurse pe care le aveți la îndemână. Spre exemplu o șosetă nu e doar o șosetă. Poate fi într-un joc sacul lui Moș Craciun, indiciul hoțului care îl dă de gol, boneta bucătarului sau pătura cățelului.
Fiecare loc în care ne aflăm ne oferă posibilitatea și sursele necesare pentru a ne juca împreună, pentru a găsi noi idei de jocuri pe care să le jucăm și cu prietenii. Chiar și când ești în pădure cu cortul și semnalul e pe cale de dispariție, mai începe să și plouă mărunt și umed, iar jucăriile preferate au fost uitate în grabă lângă cuier, e un moment oportun de a găsi noi idei de jocuri. Ia un băț și desenează în namolul proaspăt dospit. Sari în bălțile cu apă. Doar găsește ceva care să te ajute să îți creezi amintiri și noi idei de împărtășit cu prietenii.
Fiecare dintre noi dispune de creativitate. O avem în noi. E ceva ce există, însă doar pentru că nu o găsești asta nu înseamnă că nu o ai. Ea trebuie antrenată permanent și, mai ales, când se ivesc ocaziile, scoate-o ca asul din mâneca la poker.
9. Timp împreună
Jocul este despre timpul pe care îl petrecem împreună. Despre cum punem pe pauză ritmul vieții alerte în care telefoanele sună, e-mailurile așteaptă la coadă să fie băgate în seamă, rufele se clatină lângă mașina de spălat, iar teancul ăla de cărți pe care tot spui că-l citești înainte de culcare a obosit să audă aceeași placă în fiecare seară, pentru timpul nostru. Jocul este ideal pentru copilul interior care se bucură că, încă se mai găsesc prilejuri și pentru el să se joace. Activitățile de joc și joacă reprezintă, pentru copii, bucuria faptului că părinții fac parte activ și prezent din viața lor. Pentru părinți, contextul ludic simbolizează încrederea în puterea jocului și în amintirile pe care le poate crea prin conectarea cu copilul lor.
Jocul este despre cum fiecare își rupe o bucățică din timpul lui, pentru a construi un timp comun. Timpul petrecut împreună, în familie, prin joc și amintirile construite prin acesta, nu pot fi egalate cu nimic altceva. Timpul nu se mai întoarce, regretele nu au sens, iar planurile care mereu vor trebui bifate vor exista și nu vor dispărea oricum, dacă ne luăm jumătate de oră din viața noastră pentru a le putea dărui celor din jur. Cu și prin cei din jur ne formăm și creștem. E reciproc și pentru ei și pentru noi.
10. Noi cunoștințe dobândite
Indiferent de jocul finalizat, dacă el se termină cu un cuvânt nou învățat, cu un zâmbet răsărit din neant, cu dorința de a-l mai juca și altădată, înseamnă că jocul a fost mai mult decât un simplu succes. A fost un timp productiv în care am învățat despre ceilalți membri, despre noi, despre o nouă idee de activitate și despre cum putem să-l folosim dincolo de tablă și pioni.
Jocul este una dintre modalitățile excelente de a seta și memora noi cunoștințe folositoare copilului. Nici părinții nu sunt de neglijat aici, mai ales, că fiecare joc poate reprezenta o adevărată provocare de a dobândi noi informații. Spre exemplu jocurile de cultură generală sau cele de tipul “Quizz and Answers” reprezintă un prilej perfect de ambele părți să asimileze noi cunoștințe.